Ungaria a blocat prin veto un ajutor de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru Ucraina

Ungaria s-a opus prin veto unui ajutor în valoare de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru Ucraina. Pusă într-o asemenea situație, UE anunță că va căuta o soluție, cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar, pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev.

Banii ar fi urmat să ajungă în Ucraina la începutul anului 2023.

Ungaria, singurul stat din UE care s-a opus

„Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie 2023”, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un „pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Cum poate primi bani Ucraina

Totuşi, după un dejun de lucru, miniştrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheţa 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria şi directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale, însă au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.

Pentru a depăşi acest obstacol – opoziția maghiară -, miniştrii au însărcinat echipele tehnice şi Comisia Europeană „să examineze care sunt soluţiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului”, a explicat ministrul ceh Zbynek Stanjura. „Aceasta înseamnă că vom căuta o soluţie susţinută de cele 26 de state membre (n.r. – fără Ungaria)”.

O alternativă care ar face posibilă eludarea dreptului de veto ar fi utilizarea garanţiilor naţionale, oferite direct de fiecare stat membru, pentru a canaliza astfel ajutorul către Kiev, care are nevoie de între 3 şi 5 de miliarde lunar doar pentru nevoi urgente.